Ce carti citeste o minte intunecata?

Tot ceea ce stim in viata am invatat de la cineva sau trecand prin diverse situatii. Gesturile noatre nu sunt ale noastre. Pivirea noastra nu este a noastra. Gadurile nu sunt nici ele ale noastre. Am ajuns la concluzia asta privind diverse minoritati. Cu cat treci prin mai multe grupuri sociale, cu atat iti poti ascunde mai bine originea. Cu cat cunosti mai putina lume, cu atat cei din jur isi pot da seama mai bine din ce fel de familie provii. Si asta datorita gesturilor, privirii, felului de a ne imbraca, de a vorbi sau de a gandi. Dar ce anume ii face pe unii oameni sa devina rai? Ce gesturi din copilarie isi pun amprenta in felul lor de a gandi? Ce experienta sa fi avut atat de apasatoare incat sa ajunga sa urasca si sa faca rau unei intregi minoritati? Care a fost acea cotitura a vietii lor ce i-a indreptat sa fie unii dintre cei mai intunecati oameni de pe glob? Sunt persoane atat de intunecate incat nu putem nicicum sa ne imaginam ca au fost candva copii sau ca au putut fi iubiti de cineva.

Recet am citit „Heinrich Himmler. Corespondenta cu Sotia sa” si am reusit sa mi-l imaginez intr-o alta iposaza decat cea ilustrata in istorie. A fost totusi un om iubit de cineva. A avut la un moment dat o mama, un tata, prieteni. Oare daca l-as fi intalnit inainte de a deveni conducatorul SS ce as fi putut sa ii spun? Cuvintele mele cred ca ar fi fost totusi prea infime pentru a-i schimba destinul. Insa cuvintele scriitorilor poate i-ar fi schimbat, cat de putin, ideile, mai ales ale celor ce au scris despre Al Doilea Razboi Mondial.

Daca ar fi citit „Berin – Caderea 1945” de Antony Beevor si ar fi aflat cum se va termina totul, ar mai fi fost partas la razboi? Macar daca ar fi stiut ca va pierde lupta, poate asa nu s-ar mai fi implicat in atrocitatile comise.

Copilaria lui a fost relativ normala, cu tatal profesor ce s-a implicat foarte mult in educatia lui. Dar ce inseamna copilarie normala? Poate in dedesubturile acestei normalitati se afla severitatea tatalui. Poate a fost invatat sa fie impotriva minoritatii evreilor. Se spune ca ceea ce invatam de mici ne defineste viitorul. Gandurile parintilor, ale rudelor, ale profesorilor sau ale prietenilor fac un mix ce se transforma in gandirea noastra proprie. Una dintre aceste persoane poate i-a definit ura impotriva unei minoritati, dorinta de expansiune, cucerire sau de razboi. Acestea sunt de altfel, ganduri ce au definit o generatie de germani. Se poate astfel sa fi fost produsul societatii sale.

Dar daca ar fi citit „Ultima Batalie” de Stephen Harding? Asa ar fi aflat ca toate cunostintele sale despre razboi au fost in van. A pierdut lupta cu inamicii, dar si cu viata. Cu ultima dintre ele a capitulat, inainte de a afla finalul, inainte de a plati pentru tot ceea ce a facut in timpul razboiului. Poate ar fi patit la fel ca si K din romanului lui Franz Kafka, „Procesul”, unde personajul principal nu se poate intalni cu judecatorii, procesul lui se desfasoara dupa niste legi pe care nu le stie nimeni si ii este greu sa lamureasca situatia. Dar Himmler nu avea ce situatie sa lamureasca. Toate probele erau impotriva sa.

Se pare ca nu vom putea explica niciodata de ce Heinrich Himmler a facut ceea ce a facut. Ce l-a determinat sa faca toate atrocitatile.  Ce a fost in mintea lui, ce ganduri a avut , ce trairi a avut sau ce carti a citit care sa il transforme in ceea ce a devenit.

Articol scris pentru concursul SuperBlog 2017.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s